„Pătimiri şi iluminări din captivitatea sovietică” jurnalul unui prizonier român, o mare carte, un mare caracter

Radu Mărculescu (1915-2011)

„Pătimiri şi iluminări din captivitatea sovietică”,

jurnalul unui prizonier român, o mare carte, un mare caracter

Poveşti de iarnă de la Monastîrka

Înăsprirea iernii, ninsoarea excesivă mai reduseseră din activitatea multor brigăzi, exceptând "fildeşul". Dar şi aici erau zile când viscolul bătea cu atâta turbare, că până şi gărzile pregetau să iasă în teren. Atunci profitam de acest relache pe care ni-l dăruia natura ca să ne odihnim, să citim ori să stăm de taclale sau poveşti. Un vad bun pentru desfacerea acestor bunuri impalpabile şi reconfortante care sunt povestirile era în fundul bordeiului, unde se afla şi craca mea (la priciul de sus). Era un loc mai retras şi mai intim, unde obişnuiau să se strângă povestitorii şi auditoriul lor. Un astfel de povestitor era şi Mitică Grama, sublocotenent activ de artilerie. Poveştile lui erau interesante, fiindcă se refereau la lumea satelor şi a colhozurilor din jurul Orankiului, o lume pe care, într-o brigadă de cosaşi, o călcase pas cu pas în vara ce trecuse. Bun cunoscător al limbii ruse si bucurându-se, ca si ceilalti ortaci (toţi soldaţi), de un regim mai relaxat din partea gărzilor, care se obişnuiseră cu ei, a putut veni în contact direct cu acea lume a colhoznicilor, talpa ţării (adusă la ultima treaptă a mizeriei si silită să-si ducă existenta în conditii aberante)."Una din aceste anomalii, îşi începu Grama una din savuroasele lui povestiri, într-o după-amiază de sâmbătă pe care un viscol bine-venit ne-o facuse zi liberă, una din aceste anomalii, efect al războiului, dar mai ales al menţinerii în continuare de trupe masive în ţările ocupate, se răsfrânge asupra proporţionalităţii sexelor în această chinuită lume a satelor. La o sută de locuitori, 80 sunt femei, iar cei 20 de bărbaţi se împart în: bătrâni, invalizi şi copii. Nici un bărbat în toată firea. E de înţeles la ce grele încercări este supusă fiziologia bietelor femei. De aceea, apariţia într-un colhoz a unei echipe de prizonieri tineri, voinici si buieci (cosaşii erau totdeauna bine hrăniţi) stârnea adevărate furtuni în simţurile îndelung comprimate ale abstinentelor femei, mai ales când, din motive de organizare a muncii, cosaşii nu se mai înapoiau la lagăr, ci înnoptau la colhoz, cu toată lumea de-a valma. Cum pentru o sticlă de votcă procurată de femei din sărăcia lor gărzile consimţeau să închidă ochii, acele nopţi de vară, nopţi fierbinţi de Sânziene, ori Drăgaica, îşi redobândeau ancestrala lor funcţie de ritual al fertiIităţii, contribuind astfel la compensarea pierderilor de populaţie din cauza războiului, suferite de greu încercatul popor sovietic. Din păcate însă, cererea fiind mare, iar oferta limitată, curând între solicitante se iviră conflicte care degenerară în păruieli, fapt ce nu intârzie să ajungă la urechea autorităţilor locale, apoi raionale. Acestea aveau o altă optici decât a femeilor cu privire la refacerea echilibrului demografic al URSS-ului prin contribuţia prizonierilor. Aşa încât, în sala de solemnităţi a colhozului, se organiză o mare adunare, la care veniră să ia parte înalţi oaspeţi de la centru. A mai fost chemat, învinuit de lipsă de vigilenţă, şi şeful gărzii, un moldovean din Transnistria, de pe lângă Balta, care, amuzat, îmi povesti cum a decurs dezbaterea. "Şedinţa, prezidată de un comisar de la centru, a fost deschisă de un procuror tinerel care începu cu un lung şi aspru rechizitoriu adresat femeilor. În vreme ce bărbaţii lor au sângerat şi s-au acoperit de mărire în război, iar acum pe tot întinsul ţărilor eliberate stau să vegheze şi să apere cuceririle sovietice, ele ce fac? Se lasă ademenite în braţele foştilor ocupanţi fascişti care au făcut şi au dres ... crime, violuri, jafuri, distrugeri ... în sfârşit, tot tacâmul limbajului propagandistic în vigoare. «Cum aţi putut să decădeţi în aşa hal de la demnitatea dumneavoastră de femei sovietice?» întreba el retoric. «Ce ruşine! La astfel de lepădături, la astfel de gunoaie de bărbaţi aţi ajuns să vă uitaţi?» «Dă-ne tu alţii mai buni!» urlă din mulţime, ca scoasă din minti, o femeie tânără si voinică mai să rupă-n brate bărbatul şi nu altceva. «Dă-ne tu altii mai buni!» repetă furioasă toată multimea aceea de femei contrariate în instinctele lor cele mai elementare. «Tăcere» se oţări procurorul. «Astfel de manifestări huliganice arată cât de jos aţi decăzut din demnitatea ... » «Ia mai du-te-n aia mă-tii cu demnitatea ta! mârâi una din cumetre. Ce-i aia «demnitate?» Îmi ţine ea loc de bărbat? Mie bărbat îmi trebuie, nu demnitate.» «Asa e! începură să urle femeile. Vrem bărbaţi, nu demnitate», repetă, scandând, masa dezlănţuită. «Daţi-ne înapoi pe bărbaţii noştri, dacă ăştia nu vă plac», începu să se mai audă ici şi colo. Sesizând pericolul acestei noi formule care punea în discuţie însăşi legitimitatea rămânerii sub arme a unui puhoi de omenire acum, când războiul se terminase, comisarul ceru liniste, pentru ca tovarăşul procuror să-şi încheie expunerea. Dar tovarăsul nu sesiză aluzia de a încheia această penibilă sedintă şi o ţinu pe-a lui mai departe, aşa cum o pornise. «În concluzie, îşi reluă el cuvântul, pentru a pune capăt acestei stări de lucruri care constituie o ruşine la nivel unional, conducerea de partid a hotărât ca brigada de prizonieri să părăsească imediat colhozul.» Acum se dezlănţui nebunia în masă. La început femeile rămaseră împietrite, ca la citirea unei sentinţe de condamnare. Apoi una dintre ele, care şedea în rândul din faţă, sări ca arsă de pe scaun şi, ridicându-şi fusta şi arătându-şi ruşinea procurorului, îi strigă înverşunată: «Atunci ... fă-mi tu! În aceeaşi clipă, ca la un semnal, oate săriră de pe scaune şi, ca niste turbate, începură să-şi salte fustele, să-şi arate procurorului podoabele şi să-i strige furioase lubrica lor invitaţie. Procurorul şi ceilalţi din prezidiu, acum în picioare, priveau încremeniţi acest spectacol demenţial: o sală întreagă de femei într-un acces de isterie colectivă, săltându-şi fustele, arătându-şi onoratului prezidiu şi faţa, şi dosul şi repetând obsesiv, cu glasuri aspre, până la răguşire, propunerea lor neruşinată. Vacarmul nu se potoli decât atunci când, devenind agresive şi apropiindu-se cam prea mult de podium, în intenţia vădită de a-l obliga pe procuror să le onoreze invitaţia, acesta, împreună cu ceilalţi, găsi mai înţelept să o ia la sănătoasa, trăgând desigur concluzia că, oricât ai fi de mare şi de tare, cu femeile nu-i de glumit", îsi încheie Grama hazlia-i păţanie în hohotele noastre de râs.

''Semnăturile transnistrenilor despre recunoaşterea republicii se află la Moscova. Am avut noi grijă"

Majoritatea semnăturilor transnistrenilor în favoarea independenţei Transnistriei au fost aduse la Moscova, a anunţat vicepremierul rus Dmitri Rogozin, care a efectuat zilele trecute o vizită la Tiraspol, fără ca aceasta să fie coordonată cu autorităţile de la Chişinău.

''Semnăturile transnistrenilor despre recunoaşterea republicii se află la Moscova. Serviciile speciale moldovene, care au reţinut şi au scotocit avionul nostru la Chişinău, au luat doar o mică parte din ele. De cealaltă parte am avut noi grijă'', a scris Rogozin pe pagina sa de Facebook, după cum transmite duminică ITAR-TASS.

În acelaşi mesaj, Dmitri Rogozin, care este şi reprezentantul Kremlinului pentru Transnistria, a ameninţat că ''provocările Chişinăului vor avea consecinţe serioase pentru relaţiile bilaterale'' dintre Rusia şi Republica Moldova.

Ministerul de Externe de la Chişinău a anunţat sâmbătă că organele competente ale Republicii Moldova au reţinut cutii conţinând 'liste cu semnături pentru recunoaşterea Transnistriei', pe care Rogozin intenţiona să le transporte la Moscova, condamnând în acelaşi timp declaraţiile "cu caracter provocator" făcute de vicepremierul rus în timpul vizitei sale de la Tiraspol.

Dmitri Rogozin nu a exclus, vineri, la Tiraspol, posibilitatea recunoaşterii independenţei Transnistriei. El a declarat presei din regiune că problema recunoaşterii internaţionale a independenţei Transnistriei este una complicată, dar a adăugat că "totul va depinde de cum va evolua situaţia", potrivit agenţiei de ştiri de la Tiraspol Novosti PMR. Rogozin s-a referit la principiul internaţional al integrităţii teritoriale, dar a adăugat că, în unele cazuri, cum a fost în Crimeea, dreptul la autodeterminare poate prevala.

MAE din România ia notă cu îngrijorare de 'votul' exprimat în așa-zisul 'Soviet Suprem' de la Tiraspol

Ministerul Afacerilor Externe ia notă cu îngrijorare de "votul" exprimat pe 16 aprilie, în așa-zisul "Soviet Suprem" de la Tiraspol, în favoarea realizării de demersuri pentru recunoașterea independenței regiunii transnistrene și intrarea acesteia în componența Federației Ruse, informează un comunicat de presă remis, miercuri, AGERPRES.

Sursa citată menționează că MAE susține poziția exprimată pe acest subiect de Guvernul Republicii Moldova, potrivit căruia decizia transnistreană reprezintă o sfidare directă la adresa procesului de reglementare a conflictului transnistrean și la adresa integrității teritoriale a Republicii Moldova, dar și o acțiune unilaterală și contraproductivă.

"Astfel de inițiative vin în contradicție cu principiul fundamental al reglementării pe cale politică a problemei transnistrene, la care au subscris toți participanții în formatul de negociere '5+2' circumscris acestui dosar. Cu atât mai mult acum, în contextul evoluțiilor din Ucraina, este nevoie, din partea tuturor părților, de o abordare constructivă și de reținere de la orice acțiuni unilaterale care ar viza impunerea de soluții cu ocolirea cadrului de negociere. Ministerul Afacerilor Externe salută apelul făcut de Guvernul Republicii Moldova la continuarea dialogului politic, fără precondiții", precizează MAE.

Potrivit sursei amintite, șeful diplomației române, Titus Corlățean, a avut în cursul după amiezii de 16 aprilie o convorbire telefonică pe acest subiect cu Natalia Gherman, viceprim-ministru, ministrul afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova, în vederea coordonării demersurilor.

"România își reafirmă susținerea fermă pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în frontierele sale internațional recunoscute și își va coordona, în acest sens, acțiunile cu partenerii europeni si euro-atlantici", afirmă MAE.

De asemenea, Corlățean a discutat telefonic și cu Didier Burkhalter, președintele Confederației Elvețiene și ministru al afacerilor externe al acestui stat care asigură în 2014 presedinția în exercițiu a OSCE, anunță MAE. În convorbirea cu oficialul elvețian, ministrul Titus Corlățean a evidențiat "situația preocupantă creată în urma deciziei 'Sovietului Suprem' de la Tiraspol și a solicitat implicarea rapidă a președinției în exercițiu a OSCE".

"Ministerul Afacerilor Externe își exprimă încrederea ca toți actorii internaționali participanți la formatul '5+2', inclusiv Federația Rusă, se vor delimita de demersul intenționat de administrația de la Tiraspol și își vor reafirma, public și fără echivoc, susținerea pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova", se arată în comunicatul amintit.

După cum informează MAE, România se pronunță pentru continuarea negocierilor în formatul '5+2' în vederea ajungerii la o "soluție politică viabilă" în problema transnistreană.

Formatul "5+2" reunește la masa negocierilor reprezentanții Federației Ruse, Ucrainei, OSCE, Republicii Moldova și administrației de la Tiraspol, precum și ai UE si SUA, arată MAE.

Sovietul Suprem de la Tiraspol (legislativul) a cerut oficial miercuri autorităților de la Moscova, inclusiv președintelui Vladimir Putin, să recunoască independența Transnistriei.

Sursa: agerpres.ro

Comunicat privind implicatiile situatiei din Ucraina

CONSILIUL NATIONAL AL SOCIETATII CIVILE (CNSC)

Forta a Treia - forta civica a natiunii romane!

Adresa postala  Str. Pajurei, nr. 13, Sector 1, Bucuresti,  Cod 013152

Telefon  0736601020,  0736600961, 0736600973 

E-mail  platformacivica@gmail.com   Site   http://cnsc-forta3.blogspot.ro/

Nr. 5/ 20.02.2014                              

COMUNICAT

privind implicaţiile situaţiei din Ucraina 

Consiliul Naţional al Societăţii Civile îşi arată îngrijorarea faţă de evenimentele scăpate de sub control din Ucraina, care afectează situaţia unui mare număr de conaţionali români, obligaţi printr-un accident nedorit al Istoriei să trăiasca separaţi de Ţară. 

Comunitatea românească din ţara vecină manifestă deja semne de divizare între forţele pro-guvernamentale şi cele ale opoziţiei care contestă în stradă îndepărtarea de idealul European al ucrainenilor. Situaţia explozivă din Ucraina creează o stare de instabilitate regională accentuată la graniţa cu Uniunea Europeană cu pericolul real al extinderii şi în spatiul basarabean. Deja, forţele politice reacţionare antiromâneşti şi antieuropene din Basarabia, cu strânse legături la Moscova, adoptă poziţii extreme, asemănătoare celor din Ucraina, de respingere a direcţiei europene adoptată de Chişinău. Concomitent, are loc o activare îngrijorătoare a fenomenelor secesioniste care pun în pericol însăşi integritatea Republicii Moldova.

Faţă de această situaţie, Consiliul Naţional al Societăţii Civile îşi exprimă solidaritatea şi sprijină poziţia românilor din Ucraina care se declară pentru apropierea europeană a ţării. În acelaşi timp, facem un apel domnului Ion Popescu, deputat în Rada ucraineană, să sprijine năzuinţele conaţionalilor săi pro-europeni pentru a nu identifica comunitatea românească din Ucraina cu o politică nepopulară mai ales în regiunea Bucovinei de Nord.  

Consiliul Naţional al Societăţii Civile cere în mod ferm, forţelor politice pro-româneşti şi pro-unioniste din Basarabia să înceteze imediat orice dispute publice care afectează românismul din Basarabia, mai ales acum în pragul referendumului naţional.  De asemeni, solicităm partidelor politice basarabene pro-româneşti şi pro-unioniste să demareze în cel mai scurt timp discuţii, fără condiţii prealabile, în vederea constituirii unei alianţe care să restabilească unitatea şi credibilitatea românismului în societatea basarabeană.  

COORDONATORI CNSC,

Mircea DOGARU

Mircea POPESCU

Radu TOMA

Consiliul Unirii anunţă un flash-mob pe data de 2 septembrie, ora 12.00, în faţa clădirii Guvernului, aproape de Catedrală, unde vom protesta împotriva musafirilor antiromâni

Consiliul Unirii cheamă să se manifeste demnitate în faţa vizitelor emisarilor ruşi

Consiliul Unirii – Platformă unionistă, menită să îi consolideze pe românii de pe cele două maluri ale Prutului şi din comunităţile de peste hotare pentru reunificarea naţiunii române – a avut, de la crearea sa, poziţii tranşante faţă de evenimentele majore, inclusiv triste şi nefaste, – din istoria noastră, inclusiv din cea recentă.

Membrii CU s-au mobilizat pentru a sensibiliza clasa politică de la Bucureşti şi clasa politică de la Chişinău asupra reprioritizării pe agendă a obiectivului refacerii unităţii naţionale româneşti. Recentele declaraţii prounificare, făcute de la tribuna Legislativului Român de către reprezentanţi a trei dintre cele patru partide parlamentare româneşti, deschiderea pentru o perspectivă proUnire din partea Preşedintelui Statului Român, precum şi materializarea unor programe guvernamentale concrete între cele două state - ce vor duce, cu sprijinul UE, la omogenizarea economică şi politică a spaţiului românesc -, ne demonstrează că peste Prut există voinţa regăsirii românilor într-o singură Țară.

Acum rămâne ca cetăţenii Republicii Moldova să dorească realizarea unităţii naţionale, prin voinţa de a lupta pentru această aspiraţie şi prin a a se opune piedicilor pe care le pun continuu cercurile imperiale ruse obiectivului european al populaţiei de dincoace de Prut, cea care merită să resimtă puterea unei naţiuni demne, aliniate democraţiilor consacrate.

Din acest punct de vedere, Consiliul Unirii consideră inoportune vizitele la Chişinău ale unor emisari ai Moscovei, gen Dmitri Rogozin şi Patriarhul Kirill, care vin în al doilea stat românesc nu pentru a încuraja sau binecuvânta aspiraţia noastră europeană, de a recunoaşte caracterul autonom al românilor şi al alogenilor, integraţi în societate, de a-şi decide soarta şi viitorul, ci pentru a ne presa şi intimida să rămânem pe orbita rusească.

Din acest motiv, membrii Consiliului Unirii consideră necesare manifestări comune, prin care să i se ceară Guvernului de la Chişinău, autodeclarat proeuropean, să manifeste demnitate în faţa intimidărilor - deschise sau camuflate - ale Moscovei, ce urmăresc zădărnicirea viitorului euroatlantic al tuturor românilor.

Consiliul Unirii a spălat ruşinea naţională de la 9 Mai, când, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, au manifestat nestingherit Rogozin şi supuşii Moscovei. Pe 28 iunie un sobor de preoţi de la Mitropolia Basarabiei a sfinţit, în cadrul Marşului Unirii, Piaţa Marii Adunări Naţionale. De asemenea, pe 28 iunie, participanţii la acţiunea unionistă au cerut – după exemplul de demnitate manifestat de politicienii letoni în anul 2004 - să fie declarat – măcar în ultimul ceas, - Dmitri Rogozin drept persona non-grata. Aceasta deoarece acest personaj, care ne-a ucis fiii neamului la Nistru şi care se dedă continuu unui comportament provocator şi expansionist, este trimis de Putin să ne umilească în inima capitalei. A venit momentul să urmăm, totuşi, exemplul balticilor şi al ucrainenilor.

În legătură cu vizita Patriarhului Kirill, populaţia creştină din R.Moldova continua să fie manipulată, deoarece guvernanţii de la Chişinău nu încurajează desprinderea Bisericii noastre de Biserica rusă nici după exemplul unei părţi din populaţia ucraineană, urmând ca naţiunea română de pe ambele maluri ale Prutului să se regăsească împreună sub oblăduirea Bisericii române.

În legătură cu această situaţie, Consiliul Unirii propune Platformei civice ”Acţiunea-2012”, altor ONG-uri, conducerii partidelor şi grupărilor politice care se revendică drept naţionale, democratice, româneşti şi unioniste să participe la acţiuni comune de demnitate, în care să fie exprimate dezacordul şi indignarea împotriva acestor vizite şi împotriva lipsei de declaraţii dezaprobatoare tranşante din partea guvernanţilor, ceea ce ofensează trecutul dureros şi prezentul cetăţenilor statului, pe al cărui teritoriu staţionează o armată rusă de ocupaţie.

Forţele naţionale – dacă sunt naţionale - au obligaţia  morală şi politică să transmită guvernanţilor şi patronilor lor ruşi de la Moscova mesajul că asemenea vizite sfidătoare, cu un caracter vădit antiromânesc şi antieuropean, nu îşi au locul într-un stat ce se doreşte în Europa, unde independenţa entităţii statale este o noţiune ce nu poate fi călcată în picioare, mai ales de ”partenerii strategici”.

Consiliul Unirii îi îndeamnă atât pe români, cât şi pe alogenii cu demnitate naţională, să se alăture acţiunilor de sensibilizare asupra lipsei de verticalitate a Puterii în faţa Rusiei şi a pericolului de compromitere a interesului naţional şi a obiectivului european al populaţiei din R.Moldova.

Consiliul Unirii anunţă un flash-mob pe data de 2 septembrie, ora 12.00, în faţa clădirii Guvernului, aproape de Catedrală, unde vom protesta împotriva musafirilor antiromâni.

Chişinău, 29 septembrie 2013

Consiliul Unirii şi-a ţinut şedinţa pe data de 13 iunie, abordînd probleme legate de pregătirea pentru acţiunile legate de 22 şi 28 iunie

Pentru această şedinţă au fost invitaţi, în perspectiva unificării forţelor proromâneşti pe o platformă unionistă Mihai Ghimpu sau – în cauza unui refuz – Valeriu Saharneanu şi Ion Hadârcă. Acceptul lor mai este aşteptat de membrii activi ai CU.

Reprezentanţii entităţilor politice, care au depus cereri pentru manifestările de la 28 iunie, au informat asistenţa despre problemele pe care le întimpină în legătură cu poziţia abuzivă din partea Partidului Liberal, ce controlează pîrghiile administrative ale municipalităţii şi foloseşte această ipostază împotriva celor pe care îi consideră oponenţi politici, aplicînd metode comuniste în încercările de anihilare a luptei lor pentru obiectivul unionist.

Reprezentanţii AVR “Tiras-Tighina” şi ai PNL au fost private, astfel, de posibilitatea de a ajunge cu un Marş în PMAN, rezervată de persoane reprezentînd PL pînă în anul 1940 sau chiar pînă în 2110. PNL a difuzat un comunicat de presă legat de această situaţie şi a cerut consilierilor municipali să analizeze situaţia, să o aşeze în albia normalităţii. Se analizează eventualitatea chemării în judecată a Primariei pentru că a inregistrat declaraţiile PL fără a fi respectată legea, bănuindu-se şi trişări ulterioare de acte.

Membri ai Consiliului Unirii vor organiza un transport la cimitirul ostaşilor români de la Cantemir, Ţiganca pe 22 iunie, iar pentru 28 iunie îi cheamă pe toţi românii cu demnitate, pe toţi cetăţenii celui de-al doilea stat românesc să vină la ora 11.00 în faţa Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, de unde va urma un Marş al Demnităţii Naţionale în ziua cînd se împlinesc 73 de ani de la invadarea Basarabiei de armata sovietică, ce a ocupat acest teritoriu românesc în urma Pactului criminal Molotov-Ribbentrop.

Serviciul de presă al Consiliului Unirii

Comunicat de presă

Pe data de 6 iunie membrii activi din Chișinău ai Consiliului Unirii s-au întrunit în ședința tradițională și au discutat mai multe chestiuni, în special legate de manifestarea pe care urmează să o desfășoare componentele CU pe data de 28 iunie la Chișinău, când se împlinesc 73 de ani de la ocuparea Basarabiei.

Membrii Consiliului Unirii au decis să contribuie prin toate mijloacele la pregătirea acțiunii, menite să spele rușinea trăită de basarabeni pe data de 9 mai 2013, când reprezentanți ai cercurilor imperiale rusești au venit la festivitatea în stil sovietic, patronată de Ambasada Rusiei, ofensând demnitatea națională a românilor, care dau identitate populației din Republica Moldova.

S-a discutat și despre pașii concreți pentru crearea Fundației ”Turnul Libertății”, menite să contribuie la colectarea mijloacelor pentru reedificarea ”Turnului Dezrobirii Basarabiei” în apropiere de Chișinău, care a fost înălțat după eliberarea Basarabiei de trupele sovietice, dar care a fost distrus de regimul comunist după numai doi ani.

S-a propus și s-a decis să se adreseze partidelor politice și socității civile curajoase, nemembre ale Consiliului Unirii, să se alăture acțiunii de la 28 iunie, pentru a se manifesta solidaritate românească și civilă în fața presiunilor impertinente ale Moscovei.

Invitatul CU, pornind de la obiectivul consolidării și extinderii platformei politice românești, a fost deputatul Mihai Godea, președintele Partidului ”Alternativa Democratică”. Dl Godea și-a expus viziunile despre problema românismului, identitatea și conștiința națională în Republica Moldova, perspectiva refacerii unității naționale românești și imperativul promovării obiectivului unionist.

Membrii prezenți au luat cunoștință de poziția exprimată de parlamentarul, liderul PAD, de formație istoric, și au formulat întrebări, la care au primit răspunsuri, exprimându-și opiniile în cadrul unor discuții libere.

Următoarele invitații la ședința tradițională a CU vor fi adresate dlor Mihai Ghimpu, Valeriu Saharneanu, Vasile Costiuc, altor lideri politici.

Serviciul de presă al CU