Chişinău - Conferinţă de comunicări ştiinţifice

Col. (r) Dr. ing. Anatol Munteanu

Pentru prima dată în Republica Moldova, Conferinţa „Istorie Militară şi Intelligence” La Chişinău, în sala de conferinţe a Centrului de Cultură şi Istorie Militară al Ministerului Apărării al Republicii Moldova, în zilele de 7 şi 8 noiembrie 2014 s-au desfăşurat lucrările conferinţei consacrată evenimentelor militare care au avut loc în anul 1944 în sud-estul Europei. Organizată sub egida Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, a Asociaţiei istoricilor din R.Moldova, Asociaţiei Culturale Bucureşti-Chişinău şi a Asociaţiilor de Combatanţi din Chişinău, Orhei, Căuşeni, iniţiativa şi susţinerea materială a manifestării aparţineîn mare măsură col. (r) dr. ing. Anatol Munteanu. Într-o sală plină până la refuz, la lucrările conferinţei au participat cunoscuţi istorici şi oameni de cultură: general de brigadă (r), prof. univ., dr. Cristian Troncotă, Bucureşti; prof. univ., dr. Corvin Lupu, Sibiu; col. (r) dr. Constantin Moşincat, preşedinte executiv al Asociaţiei Naţionale a Cavalerilor de CLIO, Oradea; col.(r) dr. ing. Anatol Munteanu; col. Andrei Covrig - Asociaţia „Drepturile Omului”; general-maior Anton Gămurar - Asociaţia Combatanţilor din Republica Moldova; scriitorul Nicolae Dabija - preşedintele Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova; deputatul şi scriitorul Ion Hadârcă; acad. Demir Dragnev; general Valeriu Troenco - Ministrul Apărării al Republicii Moldova; general Victor Catană - ex-ministru de interne al Republicii Moldova. Invitaţi, dar neputând onora manifestarea din motive bine întemeiate, marii absenţi ai manifestării au fost comandorul (r), prof. univ. dr. Jipa Rotaru şi Ion Măldărescu, ambii autori ai unor expuneri interesante, cu multiple elemente de noutate. O importantă contribuţie la reuşita manifestării a constituit-o participare tinerilor istorici, a tineretului studios, a studenţilor de la Academia de Poliţie „Ştefan cel Mare”, Academia Militară a Forţelor Armate „Alexandru cel Bun” Facultatea de Istorie şi de la unele instituţiilor de cultură din Chişinău. În cuvântul său de salut, scriitorul Nicolae Dabija a menţionat că astfel de întâlniri ale oamenilor de ştiinţă din România şi Republica Moldova au o semnificaţie majoră în formarea podurilor de legătură, de unire a românilor de pe ambele maluri ale Prutului: „Am organizat poduri de flori, poduri de carte, poduri de reviste. Astăzi s-a inaugurat un pod al ştiinţei, al conferinţelor. În 1929-1933, Pan Halippa a construit şapte poduri peste Prut, care legau Basarabia de România. Însă în 1940 Stalin şi conducerea U.R.S.S. le-au distrus. A venit timpul să restabilim toate podurile şi legăturile Basarabiei cu România în etapa contemporană”. Un viu interes au trezit celor prezenţi comunicările prezentate de către participanţii din România şi Republica Moldova: „70 de ani de la anexarea Basarabiei la U.R.S.S. martie-august 1944” (prof. univ. dr. Anton Moraru), „Lovitura de stat din 23 august 1944 şi ocuparea României de Armata Roşie” (prof. univ., dr. Cristian Troncotă); „Aspecte ale relaţiilor dintre România şi Uniunea Sovietică şi urmările lor asupra Basarabiei” (prof. univ. dr.Corvin Lupu); „Nord-Vestul României - consecinţele dictatului de la Viena. Atrocităţile armatei hortiste din Ardealul ocupat, în perioada 1940-1944” (col (r), dr. Constantin Moşincat); „Serviciul Special de Informaţii al României în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial” (prof. univ. dr. Cristian Troncotă); „Aspecte privitoare la deosebirile între regimul de ocupaţie sovietic în Basarabia şi regimul ocupaţiei sovietice a României, după Al Doilea Război Mondial (prof. univ., dr. Corvin Lupu) şi altele. La conferinţă, de asemenea, s-a discutat problema Transnistriei şi a razboiului, a evenimentelor din anii 1991-1992. S-a menţionat că Rusia a organizat războiul împotriva Republicii Moldova, a ocupat raioanele de est şi a format două baze militare. La aceste două probleme s-au referit: Alexandru Moraru, Andrei Covrig, Anton Hămuraru, Gheorghe Negru, Andrei Calcea, Andrei Eremei, Ion Hadârcă şi semnatarul celor de faţă. În cuvântarea sa de salut, generalul Valeriu Troenco a menţionat că temele prezentate sunt actuale: „Trecutul este astăzi cu noi. Suntem şi astăzi influenţaţi şi controlaţi de serviciile speciale ruseşti. Armata de ocupaţie rusă din Transnistria ne ameninţă şi astăzi. Trebuie să ştim a ne apăra. Să nu fim oaspeţi la noi acasă”. Istoria militară a românilor dintre anii 1918-1945 este istoria noastră care mai sângerează şi astăzi. Vorbitorii au menţionat că în Basarabia şi Bucovina in 1944 s-au desfăşurat lupte sângeroase, care au influenţat soarta României. Situaţia Armatei Române şi a României în general era foarte grea. În direcţia spre Balcani au fost concentrate fronturile 1, 2, 3 şi 4 ucrainene, care aveau un efectiv de 177 de divizii sau 2.300.000 de soldaţi şi ofiţeri, 2.000 de tancuri, 2.300 de avioane şi altă tehnică militară. Împotriva acestor forţe luptau 93 de divizii româno-germane cu un efectiv de 1.700.000 de soldaţi, 2.200 de tancuri, 1.400 de avioane, printre care erau şi Armatele a 3-a şi a 4-a române. Sovieticii au organizat două operaţii militare: în decembrie 1943-martie 1944 trupele sovietice au ocupat Bucovina şi nordul Basarabiei; la 26 martie a fost ocupat oraşul Bălţi, iar la 29 martie 1944 - oraşul Cernăuţi. În prima jumătate a anului 1944, linia frontului sovieto-român s-a stabilit pe Prut-Bălţi-Sărăteni-Orhei-Răut-Nistru. În aprilie-mai 1944 au fost evacuaţi din Crimeea 42.180 de ostaşi şi ofiţeri români, dintre care 39.134 pe mare şi 3.056 pe calea aerului. În Crimeea Armata Română a pierdut 22.522 de ostaşi şi ofiţeri ale căror nume nu au fost nici până astăzi depistate integral. La conferinţă s-a vorbit despre faptul că în 1944 Stalin a folosit mişcarea teroristă în spatele frontului român, care a adus daune mari. Numai în 1943-1944, în Basarabia au activat 147 de grupe de terorişti cu un detectiv de 1.470 de oameni. Aceste forţe au organizat deraierea a 277 de eşaloane cu tehnică militară şi forţe armate, au distrus 281 de poduri, 2.160 de vagoane, 185 de automobile, 11 avioane şi 4 maşini blindate, au ucis 14.000 de ostaşi germani şi români. Între 20 şi 24 august 1944 s-a desfăşurat a doua parte a operaţiei militare Iaşi-Chişinău, în urma căreia frontul român de apărare s-a prăbuşit. În timpul luptelor au căzut la datorie peste 120.000 de soldaţi şi ofiţeri români. Armata Sovietică a capturat 273.000 de prizonieri. Declaraţia de la 23 august 1944 a regelui Mihai şi armistiţiul unilateral declarat de acesta - fără a fi negociat cu partea sovietică - au fost apreciate drept capitulare necondiţionată. Între 23 august şi 12 septembrie 1944, când a fost semnat armistiţiul la Moscova, între 130.000 şi 170.000 de militari români au fost luaţi prizonieri[1], fiindu-le interzisă orice apărare, prin ordin regal. Omul politic si poetul Ion Hadarca a menţionat importanţa Conferinţei cu cu tematică istorică, bazate pe documente datând din perioada celui de-Al Doilea Razboi Mondial. In acest război, alături de ofiţerii şi ostaşii romani au participat şi câteva zeci de mii de basarabeni, care au luptat împotriva bolşevismului şi ocupantului rus. Cărţile «Conflictul Nistrean», «Războiul de la Nistru», «Sacrificiu şi tradare», «Epopeea libertăţii» (autor Anatol Munteanu), multiplele articole despre evenimentele tragice a războiului moldo-rus din 1991-1992 sunt o completare a bravurii militare, a eroismului voluntarilor, politiştilor şi ostaşilor moldoveni în epoca modernă, pentru libertate şi independenţă faţă de U.R.S.S., respectiv, Federaţia Rusă. In alocuţiunea sa, col (r), dr. Constantin Moşincat menţionează despre atentatele naziste, horthyste şi sovietice asupra integrităţii României, culminate cu Dictatul de la Viena din 30 august 1940, în urma careia partea de Nord a Transilvaniei - 43.492 km.p. şi 2.677.000 de locuitori, în majoritate români, este smulsă României şi făcută cadou Ungariei horthyste. În perioada ocupaţiei hortiste s-au produs atrocităţi, arestări a unor locuitori români din localităţile ocupate, zeci de mii de români au fost scoşi de jandarmi maghiari din casele lor şi după ce au fost batjocoriţi, umiliţi şi amenintaţi cu împuşcarea, au fost intemniţaţi şi apoi au fost puşi între baionete şi îmbarcaţi în vagoane de vite, după care alungaţi peste graniţa, numai cu hainele pe care le aveau. Aşa au fost alungaţi din localităţile natale toţi românii fruntaşi, creştinii, inclusiv episcopii, negustorii, intelectualii de origine evreiască şi românească. La conferinţă s-a propus ca în viitor să fie abordate teme precum: „România în contextul istoriografiei sovieto-ruse”, „Mişcarea teroristă în spatele frontului român (1941-1944)”; „Ostaşii basarabeni în lupta pentru eliberarea Basarabiei (1941-1944)”; „Basarabia în politica mareşalului Ion Antonescu”; „Eroismul Armatei Române în lupta pentru eliberarea Basarabiei”; „Lupta Armatei Române pentru eliberarea Basarabiei oglindită în memoriile participanţilor la acest război”; „Istoria gândirii militare şi problema Basarabiei în 1918-1945”. De asemenea s-a propus ca să fie cercetate şi editate la Chişinău o serie de volume despre viaţa şi activitatea lui Ion Antonescu, Mihai Antonescu, generalul Piki Vasiliu, generalul C. Pantazi, C. Voiculescu, Gh. Alexianu şi altele. Programul consistent al manifestării s-a încheiat cu vizionarea filmului realizat de analistul economic Wilfried Lang, participant direct la luptele de după 23 august 1944, pe teritoriul României - „Un Stalingrad la Dunăre”. La finalul manifestării au fost lansate si prezentate importante lucrări, contribuţii la istoria naţională: „România şi frontul secret” - Cristian Troncotă; „Istoria relaţiilor internaţionale” şi „România 1989” - Corvin Lupu, „Eroii de la Nistru” - Anatol Munteanu. Oaspeţii şi o parte dintre participanţii la conferinţă au avut posibilitatea să viziteze Muzeului de Istorie şi Arheologie din Orhei, Muzeul Satului şi Mânăstirea din Curchi, Muzeele de Istorie, Arheologie şi al Războiului de la Nistru (1991-1992), din Chişinău .

Alegerile din 30 noiembrie 2014 - contestatie privind acţiunile ilegale ale concurentului electoral Patria

Către: Comisia Electorală Centrală

De la: Partidul Naţional Liberal,

str. Calea Ieşilor, 6, MD-2069 Chişinău,

tel: 069456452 e-mail: filipp_druta@yahoo.com

CONTESTAŢIE

privind acţiunile ilegale ale concurentului electoral Patria

În fapt,

Pe data de 21.11.2014, cet.Grigore Petrenco, candidatul cu nr.4 pe lista candidaţilor din partea formaţiunii Partidul Politic „PATRIA”, a făcut, cu bună ştiinţă, – în cadrul unei conferinţe de presă la agenţia de presă INFOTAG -, declaraţii ce lezează onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională a persoanelor incluse în lista candidaţilor din partea concurentului electoral Partidul Naţional Liberal (link-ul înregistrării:  

https://www.privesc.eu/Arhiva/55197/Conferinta-de-presa-sustinuta-de-deputatul-Grigore-Petrenco-cu-tema–incercarile-lui-Plahotniuc-si-SIS-sa-destabilizeze-situatia-inainte-de-alegeri-sa    sau  

http://www.infotag.md/reports/769861/

În discursul său defăimător, Grigore Petrenco a adus acuzaţii grave neprobate şi insinuări de comitere – de către candidaţi din partea concurentului electoral Partidul Naţional Liberal -, a unor infracţiuni excepţional de grave şi aduce acuzaţii nefondate privind unele acţiuni extremiste, radicale, participare la oarecare formaţiuni militare etc., care duc la declanşarea războiului, ce ar fi comise, chipurile, de Anatol Caraman şi de alţi candidaţi pentru Parlament pe lista Partidului Naţional Liberal.

Dreptul la libera exprimare este un drept garantat de Constituţie şi de Tratatele Internaţionale la care este parte Republica Moldova, însă nu este unul absolut şi poate fi restricţionat prin lege, într-o societate democratică, pentru a proteja alte valori democratice.

Conform art.47 din Codul Electoral, ce reglementează dreptul la agitaţia electorală, „Exerciţiul acestui drept poate fi supus unor formalităţi, condiţii, restricţii sau sancţiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare într-o societate democratică, pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, ocrotirea sănătăţii sau protecţia moralei, protecţia reputaţiei, apărarea drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informaţii confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.”

Iar conform art.26 alin.(1), lit.b), din Codul Electoral „În perioada electorală, Comisia Electorală Centrală are următoarele atribuţii:… supraveghează executarea prevederilor prezentului cod şi ale altor legi care conţin dispoziţii referitoare la desfăşurarea alegerilor;”

În acest context, constatăm ingerinţa legală a Comisiei Electorale ca indispensabilă – or, aceste declaraţii ale cet.Grigore Petrenco au fost făcute în cadrul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, iar acuzările false defăimătoare au ca scop denigrarea concurentului electoral Partidul Naţional Liberal şi pe candidaţii din partea acestuia.

În aceeaşi ordine de idei, solicităm, respectuos, Comisiei Electorale Centrale, în temeiul art.26 alin.(1), lit.b), 47 alin.(2), alin.65, 66 din Codul Electoral:

- să fie acceptată spre examinare această contestaţie; – să fie luate măsurile legale ce se impun în privinţa concurentului electoral Partidul Politic „PATRIA” şi candidatul, cet.Grigore Petrenco, de pe lista electorală a acestuia.

Cu respect, 

Filipp DRUŢA, 

Reprezentant cu drept de vot consultativ al PNL în CEC

Nota noastra:
Cititi si Usatii un “pretins politician” sustinut de mafie

Proteste la Primaria Chisinau - UN GRUP DE VETERANI SI INVALIZI DE RAZBOI, VADUVE DE RAZBOI SI REFUGIATI DIN TRANSNISTRIA, ASEDIATI IN PRIMARIE

Refugiații transnistreni, participanți la războiul de pe Nistru din 1992, au pichetat dimineață sediul Primăriei Chișinău. Aceștia au scandat „Chirtoacă, la gunoi!”, nemulțumiți de decizia primarului capitalei de a nu le oferi cu titlu gratuit apartamentele sociale în care locuiesc.

„Dorin Chirtoacă nu dorește să execute decizia Consiliului Municipal Chișinău din 3 iunie 2014 prin care se confirmă transmiterea apartamentelor în proprietate cu titlul gratuit. Din acest motiv suntem nevoiți să venim la proteste pentru că altă cale nu avem. Am adus o urnă de gunoi să arătăm unde este locul primarului care nu respectă legea”, a specificat președintele Mișcării Refugiaților Transnistreni, Anatolie Bâzgu.

„Nu se execută hotărârile judecătorești. Nu ne permit să privatizăm apartamentele, iar dacă ne permit, ne cer 400 de mii de lei pentru ele. Este imposibil ca un veteran sau o văduvă de război să le poată privatiza cu așa bani. Omul are dreptul la privatizare deoarece este proprietatea lui privată pentru care a luptat”, a adăugat unul dintre refugiați.

La rândul lui, Dorin Chirtoacă a declarat că decizia CMC a fost atacată în instanța de judecată de către Cancelaria de Stat și că în timpul apropiat cu o cerere similară va merge și Direcția juridică a Primăriei Chișinău. 

„Nu au ajuns locuitorii Chișinăului să plătească taxe și impozite pentru ca un grup de cetățeni, indiferent cine ar fi ei, să-și privatizeze gratuit spațiul locativ și după care să-l vândă. Pot protesta aici toată ziua și toată noaptea fără nici o problemă”, a declarat Dorin Chirtoacă.

În perioada 2008-2009, în capitală au fost construite două blocuri sociale pentru refugiații transnistreni. În acest sens, Primăria Chișinău a contractat de la BERD un împrumut de 3,2 milioane de euro. Suma integrală urmează a fi achitată până în 2027.

Precizarile reprezentantilor Filialei SCMD Chisinau

 Avem onoarea sa va salutam!

Disperarea a ajuns la capat. din simplu motiv al orgoliului primarului general al mun. Chisinau Dorin Chirtoaca, care refuza neintemeiat sa execute deciziile Curtii supreme de Justitie, Nr. 3ra-618/13 din 19.06.2013, decizia Consiliului municipal Chisinau Nr.5/4 din 03.06.2014,decizia Consiliului pentru prevenirea si Eliminarea Discriminarii si Asigurarea Egalitatii Nr.012/2013 din 30.12.2013 si deciziile CEDO din 28.07.2009 etc. Nu respecta Constitutia RM. Incalca flagrant drepturile fundamentale ale omului - dreptul la viata privata, dreptul la libera circulatie, dreptul la libera exprimare, dreptul la proprietate privata, dreptul la informatie. 

In legatura cu faptul ca, un grup de veterani si invalizi de razboi, vaduve de razboi si refugiati din Transnistria, care-si apara cu demnitate drepturile constitutionale, suntem asediati de doua zile in incinta Primariei mun. Chisinau - fara caldura, fara apa si produse alimentare.

Facem un apel catre toata lumea de buna credinta, catre Ambasadele acreditate in Republica Moldova, asociatiile obstesti in sustinerea noastra in lupta impotriva coruptiei, birocratiei si indiferentei totale fata de soarta oamenilor.
Cerem institutiilor mass-media din Republica Moldova si de peste hotare care creaza opinia publica in sustinerea informationala si reflectarea obiectiva a situatiei create.
Pentru Dumnezeu - nu fiti indiferenti!  

SAFARMATOV ARSLAN

Două ştiri şocante dau fiori pe mapamond!

În presa rusă circulă informaţii care susţin că Viktor Iuşcenko, fost preşedinte al Ucrainei, nu ar fi fost intoxicat cu dioxină aşa cum s-a susţinut oficial, ci ar fi bolnav de lepră. Igor Gundarov, prof. dr. în medicină la Centrul Special de Medicină Preventivă al Ministerului Sănătăţii din Federaţia Rusă, medicul care în urmă cu nouă ani l-a diagnosticat pe Viktor Iuşcenko cu lepră, a declarat:„Viktor Iuşcenko nu a fost otrăvit cu dioxină, ci este bolnav de lepră. Durerile de spate, hernia de disc, faţa umflată sau ca o coajă de portocală şi masca de leu sunt câteva   dintre semnalmente. În anul 2002 Iuscenko a fost de 65 de ori la medic . Mulţi pot fi infectaţi. La unii semnalele au apărut deja. Poate că Dumnezeu a hotărât să pedepsească elitele politice prin acest fel de epidemie”.  La debutul bolii, Iuşcenko era candidat la preşedinţia Ucrainei şi, ca să nu simtă durerile, i se aplicase o sondă pe spate, prin care îi picura în venă un drog (opiu) menit să-i atenueze durerile mersului pe jos. Faţa i se umflase şi era invadată de ulceraţii.

Lepra la „lepre” trage

Bohomolet, medicul curant al lui Iuşcenko nu citise diagnosticul înscris în fişa medicală de prof. dr. Gundarov, dat în urma analizelor biologice primite, a vizionării unor fotografii şi apariţii la televiziune. Gundarov a comunicat medicilor ucraineni că Victor Iuscenko este bolnav de lepră, caz în care există posibilitatea ca Iuşcenko să fi infectat pe toţi cei care au venit în contact direct cu el. Printre aceştia se numără Hillary Clinton, George Bush, Colin Powell, Traian Băsescu, Iulia Timoșenko, Anglea Merkel, alţi lideri mondiali. Diagnosticul a fost ascuns cu mare grijă, pentru că pe atunci Iuşcenko era considerat un fel de erou al Revoluţiei Portocalii, iar „U.E şi SUA îl considerau copilul răsfăţat al capitalismului occidental”[1]. Diagnosticul dat de Gundarov a „scandalizat” anturajul preşedintelui, iar manipulatorii presei occidentale au venit cu soluţia:„Iușcenko a fost otrăvit de ruşi, ca să fie eliminat din viaţa politică.” Replica doctorului în ştiinţe medicale nu a întîrziat să apară: „Ascultaţi bine ce vă spun! Eu sunt medic sovietic şi am depus jurământ de medic în slujba sănătăţii oamenilor şi a semenilor mei. Cunosc bine lepra din teorie şi din practică. Am lucrat într-un spital de leproşi şi teza mea de doctorat are ca temă apariţia şi evoluţia leprei. Vă avertizez că domnul Iuşcenko are lepromah şi cei care veniţi în contact cu el este posibil să vă puteţi îmbolnăvi de lepră. Rezultatele analizelor sunt clare şi simptomele la fel.  Dacă eu greşesc, atunci îmi rup diploma de doctor în medicină! Este dreptul vostru să nu mă credeți, dar atunci vă asumaţi o mare responsabilitate și un mare risc în primul rând faţă de sănătatea voastră. Pentru un candidat la preşedinţie e bine uneori să i se creeze o aură de martir. De aceea s-a emis versiunea de otrăvire cu dioxină. Dar de unde dioxină? Medicii de la clinica din Viena au infirmat acest diagnostic şi au spus că nu este vorba de nici o otrăvire. Totuşi s-au făcut presiuni asupra doctorilor ca ei să accepte acest diagnostic. Directorul clinicii (doctor) a refuzat să semneze un astfel de act şi a spus că nu e vorba de nici o otrăvire. El a fost concediat. Dar mai târziu a dat în judecată spitalul şi a fost primit înapoi”.[2] La agravarea bolii, Iuscenko a fost internat şi tratat în secret la o clinică din Austria, cu diagnosticul de intoxicare cu dioxină, deşi toate comisiile medicale care l-au examinat ulterior pe Iuscenko nu au semnalat otrăvirea. Procentajul de dioxină din sîngele lui era normal. 

„Jocul de-a Dumnezeu” care ne îngrozeşte

De la diagnosticul medicului Igor Gundarov şi relatările ziariştilor ruşi, potrivit cărora Iuşcenko ar fi infectat elita ucraineană şi internaţională din anturajul său, să trecem la jocul de-a Dumnezeu care îngrozeşte şi mai mult, practicat de savanţii străini. Potrivit statisticilor, la nivel mondial, peste cinci milioane de copii au venit pe lume în urma fertilizării in vitro (F.I.V.), tehnică ce afectează indiscutabil familia tradiţională şi demnitatea umană. O clinică de fertilitate din New Jersey monitorizează în secret primii oameni modificaţi genetic, născuţi în diferite colţuri ale lumii printr-o nouă tehnică numită transfer citoplasmatic, sperînd să afle cît mai multe informaţii despre efectele pe termen lung ale controversatului experiment, scrie „Medical Daly”. Este vorba de treizeci de copii concepuţi în eprubetă înainte de interzicerea, în 2001, de către autorităţile S.U.A., a folosirii tehnicii F.I.V., dat fiind faptul că procedura generează în timp efecte terifiante asupra copiilor. Prin noua metodă a transferului citoplasmatic savanţii au modificat genomul uman, alterînd practic structura speciei noastre. Primul copil care a fost conceput prin transfer citoplasmatic s-a născut în 1997 în urma unui experiment realizat de clinica Saint Barnabas din New Jersey şi a fost diagnosticat în 2002 cu o tulburare de comportament similară autismului şi cu alte deficienţe majore. De la începutul acestui an, clinica din New Jersey, condusă de medicului Serena Chen a început să urmărească starea copiilor concepuţi la clinică. Dacă transferul citoplasmatic va fi aprobat, va duce la naşterea copiilor care vor avea, din punct de vedere biologic, trei părinţi.

Experimentele embriologiei moderne vor crea monştri

Transferul citoplasmatic presupune transferarea unei părţi din ovulul unei femei în ovulul altei femei. Partea sănătoasă din ovulul femeii donator este folosită pentru a suplini partea nefuncţională din ovulul mamei. Practic, din două ovule se formează unul singur, iar copilul are două mame şi un tată. După ce ovulul va fi fecundat, embrionul va conţine 99% din A.D.N.-ul părinţilor biologici, dar şi A.D.N. mitocondrial din ovulul femeii donator. Problema este că un copil născut astfel are mai mult A.D.N. mitocondrial decît este natural, acesta venind de la ambele femei. Genele care sînt în plus vor fi asimilate în genomul copilului şi apoi transmise mai departe urmaşilor săi. În cadrul unei conferinţe medicale de la Istanbul s-a anunţat că pînă în anul 2012 („de la naşterea în 1978 a lui Louise Brown - primul copil conceput prin fecundare artificială), cinci milioane de copii s-au născut în toată lumea în urma tehnicilor de fertilizare in vitro. [...] Potrivit Societăţii Europene de Reproducere Umană şi Embriologie (E.S.H.R.E.), aproape 350.000 de copii se nasc în fiecare an în urma fertilizării in vitro, respectiv 0,3% din cele 130 de milioane de bebeluşi născuţi în întreaga lume”.[3] Dagan Wells, expert în tratamente de fertilitate de la Oxford University, a precizat că este necesară furnizarea unor informaţii din ce în ce mai clare asupra acestei metode: „Este urgentă începerea unei analize a consecinţelor pe termen lung asupra copiilor născuţi prin fertilizare artificială şi care acum au crescut mari. Ar trebui să ţinem cont pe lângă daunele fizice şi de posibilele consecinţe psihologice.”

„Joaca de-a Dumnezeu” practicată iresponsabil de embriologia modernă şi adepţii ei, prin crearea de vieţi umane în eprubetă, ar putea fi scăpată de sub control, ducînd, inevitabil, la apariţia unor monştri cu severe boli somatice şi psihice.

Maria Diana Popescu, Agero

www.agero-stuttgart.de

Nota: Infestarea lui Iuscenko nu poate fi decat "opera" KGB/FSB. Prea multe coincidente, prea multe morti suspecte ale patriotilor basarabeni nu ne pot duce cu gandul decat la actiunile criminale ale Rusiei de eliminare fizica a liderilor incomozi din tarile care prezinta interes pentru rusi.

Comunitatea internationala trebuie sa se trezeasca si sa elimine, pentru totdeauna, politicienii bolnavi ai Rusiei care se dedau la astfel de metode si sa distruga institutiile criminale care executa astfel de comenzi.

„Pătimiri şi iluminări din captivitatea sovietică” jurnalul unui prizonier român, o mare carte, un mare caracter

Radu Mărculescu (1915-2011)

„Pătimiri şi iluminări din captivitatea sovietică”,

jurnalul unui prizonier român, o mare carte, un mare caracter

Poveşti de iarnă de la Monastîrka

Înăsprirea iernii, ninsoarea excesivă mai reduseseră din activitatea multor brigăzi, exceptând "fildeşul". Dar şi aici erau zile când viscolul bătea cu atâta turbare, că până şi gărzile pregetau să iasă în teren. Atunci profitam de acest relache pe care ni-l dăruia natura ca să ne odihnim, să citim ori să stăm de taclale sau poveşti. Un vad bun pentru desfacerea acestor bunuri impalpabile şi reconfortante care sunt povestirile era în fundul bordeiului, unde se afla şi craca mea (la priciul de sus). Era un loc mai retras şi mai intim, unde obişnuiau să se strângă povestitorii şi auditoriul lor. Un astfel de povestitor era şi Mitică Grama, sublocotenent activ de artilerie. Poveştile lui erau interesante, fiindcă se refereau la lumea satelor şi a colhozurilor din jurul Orankiului, o lume pe care, într-o brigadă de cosaşi, o călcase pas cu pas în vara ce trecuse. Bun cunoscător al limbii ruse si bucurându-se, ca si ceilalti ortaci (toţi soldaţi), de un regim mai relaxat din partea gărzilor, care se obişnuiseră cu ei, a putut veni în contact direct cu acea lume a colhoznicilor, talpa ţării (adusă la ultima treaptă a mizeriei si silită să-si ducă existenta în conditii aberante)."Una din aceste anomalii, îşi începu Grama una din savuroasele lui povestiri, într-o după-amiază de sâmbătă pe care un viscol bine-venit ne-o facuse zi liberă, una din aceste anomalii, efect al războiului, dar mai ales al menţinerii în continuare de trupe masive în ţările ocupate, se răsfrânge asupra proporţionalităţii sexelor în această chinuită lume a satelor. La o sută de locuitori, 80 sunt femei, iar cei 20 de bărbaţi se împart în: bătrâni, invalizi şi copii. Nici un bărbat în toată firea. E de înţeles la ce grele încercări este supusă fiziologia bietelor femei. De aceea, apariţia într-un colhoz a unei echipe de prizonieri tineri, voinici si buieci (cosaşii erau totdeauna bine hrăniţi) stârnea adevărate furtuni în simţurile îndelung comprimate ale abstinentelor femei, mai ales când, din motive de organizare a muncii, cosaşii nu se mai înapoiau la lagăr, ci înnoptau la colhoz, cu toată lumea de-a valma. Cum pentru o sticlă de votcă procurată de femei din sărăcia lor gărzile consimţeau să închidă ochii, acele nopţi de vară, nopţi fierbinţi de Sânziene, ori Drăgaica, îşi redobândeau ancestrala lor funcţie de ritual al fertiIităţii, contribuind astfel la compensarea pierderilor de populaţie din cauza războiului, suferite de greu încercatul popor sovietic. Din păcate însă, cererea fiind mare, iar oferta limitată, curând între solicitante se iviră conflicte care degenerară în păruieli, fapt ce nu intârzie să ajungă la urechea autorităţilor locale, apoi raionale. Acestea aveau o altă optici decât a femeilor cu privire la refacerea echilibrului demografic al URSS-ului prin contribuţia prizonierilor. Aşa încât, în sala de solemnităţi a colhozului, se organiză o mare adunare, la care veniră să ia parte înalţi oaspeţi de la centru. A mai fost chemat, învinuit de lipsă de vigilenţă, şi şeful gărzii, un moldovean din Transnistria, de pe lângă Balta, care, amuzat, îmi povesti cum a decurs dezbaterea. "Şedinţa, prezidată de un comisar de la centru, a fost deschisă de un procuror tinerel care începu cu un lung şi aspru rechizitoriu adresat femeilor. În vreme ce bărbaţii lor au sângerat şi s-au acoperit de mărire în război, iar acum pe tot întinsul ţărilor eliberate stau să vegheze şi să apere cuceririle sovietice, ele ce fac? Se lasă ademenite în braţele foştilor ocupanţi fascişti care au făcut şi au dres ... crime, violuri, jafuri, distrugeri ... în sfârşit, tot tacâmul limbajului propagandistic în vigoare. «Cum aţi putut să decădeţi în aşa hal de la demnitatea dumneavoastră de femei sovietice?» întreba el retoric. «Ce ruşine! La astfel de lepădături, la astfel de gunoaie de bărbaţi aţi ajuns să vă uitaţi?» «Dă-ne tu alţii mai buni!» urlă din mulţime, ca scoasă din minti, o femeie tânără si voinică mai să rupă-n brate bărbatul şi nu altceva. «Dă-ne tu altii mai buni!» repetă furioasă toată multimea aceea de femei contrariate în instinctele lor cele mai elementare. «Tăcere» se oţări procurorul. «Astfel de manifestări huliganice arată cât de jos aţi decăzut din demnitatea ... » «Ia mai du-te-n aia mă-tii cu demnitatea ta! mârâi una din cumetre. Ce-i aia «demnitate?» Îmi ţine ea loc de bărbat? Mie bărbat îmi trebuie, nu demnitate.» «Asa e! începură să urle femeile. Vrem bărbaţi, nu demnitate», repetă, scandând, masa dezlănţuită. «Daţi-ne înapoi pe bărbaţii noştri, dacă ăştia nu vă plac», începu să se mai audă ici şi colo. Sesizând pericolul acestei noi formule care punea în discuţie însăşi legitimitatea rămânerii sub arme a unui puhoi de omenire acum, când războiul se terminase, comisarul ceru liniste, pentru ca tovarăşul procuror să-şi încheie expunerea. Dar tovarăsul nu sesiză aluzia de a încheia această penibilă sedintă şi o ţinu pe-a lui mai departe, aşa cum o pornise. «În concluzie, îşi reluă el cuvântul, pentru a pune capăt acestei stări de lucruri care constituie o ruşine la nivel unional, conducerea de partid a hotărât ca brigada de prizonieri să părăsească imediat colhozul.» Acum se dezlănţui nebunia în masă. La început femeile rămaseră împietrite, ca la citirea unei sentinţe de condamnare. Apoi una dintre ele, care şedea în rândul din faţă, sări ca arsă de pe scaun şi, ridicându-şi fusta şi arătându-şi ruşinea procurorului, îi strigă înverşunată: «Atunci ... fă-mi tu! În aceeaşi clipă, ca la un semnal, oate săriră de pe scaune şi, ca niste turbate, începură să-şi salte fustele, să-şi arate procurorului podoabele şi să-i strige furioase lubrica lor invitaţie. Procurorul şi ceilalţi din prezidiu, acum în picioare, priveau încremeniţi acest spectacol demenţial: o sală întreagă de femei într-un acces de isterie colectivă, săltându-şi fustele, arătându-şi onoratului prezidiu şi faţa, şi dosul şi repetând obsesiv, cu glasuri aspre, până la răguşire, propunerea lor neruşinată. Vacarmul nu se potoli decât atunci când, devenind agresive şi apropiindu-se cam prea mult de podium, în intenţia vădită de a-l obliga pe procuror să le onoreze invitaţia, acesta, împreună cu ceilalţi, găsi mai înţelept să o ia la sănătoasa, trăgând desigur concluzia că, oricât ai fi de mare şi de tare, cu femeile nu-i de glumit", îsi încheie Grama hazlia-i păţanie în hohotele noastre de râs.

''Semnăturile transnistrenilor despre recunoaşterea republicii se află la Moscova. Am avut noi grijă"

Majoritatea semnăturilor transnistrenilor în favoarea independenţei Transnistriei au fost aduse la Moscova, a anunţat vicepremierul rus Dmitri Rogozin, care a efectuat zilele trecute o vizită la Tiraspol, fără ca aceasta să fie coordonată cu autorităţile de la Chişinău.

''Semnăturile transnistrenilor despre recunoaşterea republicii se află la Moscova. Serviciile speciale moldovene, care au reţinut şi au scotocit avionul nostru la Chişinău, au luat doar o mică parte din ele. De cealaltă parte am avut noi grijă'', a scris Rogozin pe pagina sa de Facebook, după cum transmite duminică ITAR-TASS.

În acelaşi mesaj, Dmitri Rogozin, care este şi reprezentantul Kremlinului pentru Transnistria, a ameninţat că ''provocările Chişinăului vor avea consecinţe serioase pentru relaţiile bilaterale'' dintre Rusia şi Republica Moldova.

Ministerul de Externe de la Chişinău a anunţat sâmbătă că organele competente ale Republicii Moldova au reţinut cutii conţinând 'liste cu semnături pentru recunoaşterea Transnistriei', pe care Rogozin intenţiona să le transporte la Moscova, condamnând în acelaşi timp declaraţiile "cu caracter provocator" făcute de vicepremierul rus în timpul vizitei sale de la Tiraspol.

Dmitri Rogozin nu a exclus, vineri, la Tiraspol, posibilitatea recunoaşterii independenţei Transnistriei. El a declarat presei din regiune că problema recunoaşterii internaţionale a independenţei Transnistriei este una complicată, dar a adăugat că "totul va depinde de cum va evolua situaţia", potrivit agenţiei de ştiri de la Tiraspol Novosti PMR. Rogozin s-a referit la principiul internaţional al integrităţii teritoriale, dar a adăugat că, în unele cazuri, cum a fost în Crimeea, dreptul la autodeterminare poate prevala.

MAE din România ia notă cu îngrijorare de 'votul' exprimat în așa-zisul 'Soviet Suprem' de la Tiraspol

Ministerul Afacerilor Externe ia notă cu îngrijorare de "votul" exprimat pe 16 aprilie, în așa-zisul "Soviet Suprem" de la Tiraspol, în favoarea realizării de demersuri pentru recunoașterea independenței regiunii transnistrene și intrarea acesteia în componența Federației Ruse, informează un comunicat de presă remis, miercuri, AGERPRES.

Sursa citată menționează că MAE susține poziția exprimată pe acest subiect de Guvernul Republicii Moldova, potrivit căruia decizia transnistreană reprezintă o sfidare directă la adresa procesului de reglementare a conflictului transnistrean și la adresa integrității teritoriale a Republicii Moldova, dar și o acțiune unilaterală și contraproductivă.

"Astfel de inițiative vin în contradicție cu principiul fundamental al reglementării pe cale politică a problemei transnistrene, la care au subscris toți participanții în formatul de negociere '5+2' circumscris acestui dosar. Cu atât mai mult acum, în contextul evoluțiilor din Ucraina, este nevoie, din partea tuturor părților, de o abordare constructivă și de reținere de la orice acțiuni unilaterale care ar viza impunerea de soluții cu ocolirea cadrului de negociere. Ministerul Afacerilor Externe salută apelul făcut de Guvernul Republicii Moldova la continuarea dialogului politic, fără precondiții", precizează MAE.

Potrivit sursei amintite, șeful diplomației române, Titus Corlățean, a avut în cursul după amiezii de 16 aprilie o convorbire telefonică pe acest subiect cu Natalia Gherman, viceprim-ministru, ministrul afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova, în vederea coordonării demersurilor.

"România își reafirmă susținerea fermă pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în frontierele sale internațional recunoscute și își va coordona, în acest sens, acțiunile cu partenerii europeni si euro-atlantici", afirmă MAE.

De asemenea, Corlățean a discutat telefonic și cu Didier Burkhalter, președintele Confederației Elvețiene și ministru al afacerilor externe al acestui stat care asigură în 2014 presedinția în exercițiu a OSCE, anunță MAE. În convorbirea cu oficialul elvețian, ministrul Titus Corlățean a evidențiat "situația preocupantă creată în urma deciziei 'Sovietului Suprem' de la Tiraspol și a solicitat implicarea rapidă a președinției în exercițiu a OSCE".

"Ministerul Afacerilor Externe își exprimă încrederea ca toți actorii internaționali participanți la formatul '5+2', inclusiv Federația Rusă, se vor delimita de demersul intenționat de administrația de la Tiraspol și își vor reafirma, public și fără echivoc, susținerea pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova", se arată în comunicatul amintit.

După cum informează MAE, România se pronunță pentru continuarea negocierilor în formatul '5+2' în vederea ajungerii la o "soluție politică viabilă" în problema transnistreană.

Formatul "5+2" reunește la masa negocierilor reprezentanții Federației Ruse, Ucrainei, OSCE, Republicii Moldova și administrației de la Tiraspol, precum și ai UE si SUA, arată MAE.

Sovietul Suprem de la Tiraspol (legislativul) a cerut oficial miercuri autorităților de la Moscova, inclusiv președintelui Vladimir Putin, să recunoască independența Transnistriei.

Sursa: agerpres.ro

Comunicat privind implicatiile situatiei din Ucraina

CONSILIUL NATIONAL AL SOCIETATII CIVILE (CNSC)

Forta a Treia - forta civica a natiunii romane!

Adresa postala  Str. Pajurei, nr. 13, Sector 1, Bucuresti,  Cod 013152

Telefon  0736601020,  0736600961, 0736600973 

E-mail  platformacivica@gmail.com   Site   http://cnsc-forta3.blogspot.ro/

Nr. 5/ 20.02.2014                              

COMUNICAT

privind implicaţiile situaţiei din Ucraina 

Consiliul Naţional al Societăţii Civile îşi arată îngrijorarea faţă de evenimentele scăpate de sub control din Ucraina, care afectează situaţia unui mare număr de conaţionali români, obligaţi printr-un accident nedorit al Istoriei să trăiasca separaţi de Ţară. 

Comunitatea românească din ţara vecină manifestă deja semne de divizare între forţele pro-guvernamentale şi cele ale opoziţiei care contestă în stradă îndepărtarea de idealul European al ucrainenilor. Situaţia explozivă din Ucraina creează o stare de instabilitate regională accentuată la graniţa cu Uniunea Europeană cu pericolul real al extinderii şi în spatiul basarabean. Deja, forţele politice reacţionare antiromâneşti şi antieuropene din Basarabia, cu strânse legături la Moscova, adoptă poziţii extreme, asemănătoare celor din Ucraina, de respingere a direcţiei europene adoptată de Chişinău. Concomitent, are loc o activare îngrijorătoare a fenomenelor secesioniste care pun în pericol însăşi integritatea Republicii Moldova.

Faţă de această situaţie, Consiliul Naţional al Societăţii Civile îşi exprimă solidaritatea şi sprijină poziţia românilor din Ucraina care se declară pentru apropierea europeană a ţării. În acelaşi timp, facem un apel domnului Ion Popescu, deputat în Rada ucraineană, să sprijine năzuinţele conaţionalilor săi pro-europeni pentru a nu identifica comunitatea românească din Ucraina cu o politică nepopulară mai ales în regiunea Bucovinei de Nord.  

Consiliul Naţional al Societăţii Civile cere în mod ferm, forţelor politice pro-româneşti şi pro-unioniste din Basarabia să înceteze imediat orice dispute publice care afectează românismul din Basarabia, mai ales acum în pragul referendumului naţional.  De asemeni, solicităm partidelor politice basarabene pro-româneşti şi pro-unioniste să demareze în cel mai scurt timp discuţii, fără condiţii prealabile, în vederea constituirii unei alianţe care să restabilească unitatea şi credibilitatea românismului în societatea basarabeană.  

COORDONATORI CNSC,

Mircea DOGARU

Mircea POPESCU

Radu TOMA